de Alina Vîlcan miercuri, 14 decembrie 2016
E marți, 13 decembrie, la București e o zi însorită, deși noaptea a nins. În clădirea UNITER din strada George Enescu se pregătesc, iată, și în acest an cadourile care vor ajunge la actorii vârstnici ajutați de UNITER. Cele care oferă sunt femei de vârste felurite, pe chipurile cărora se citește bucuria de a dărui. Un grup de prietene se reunesc pentru încă un act caritabil. Nu sunt o organizație ca la carte, nu au un statut atestat prin acte, însă au acest obicei – să facă bine. Fie că ajută copii bolnavi de cancer, îndeplinind dorințe precum laptopuri și tablete, fie că adună în pachete voluminoase daruri practice pentru oameni de teatru, astăzi, în mare parte, uitați.
În acest an, membrele Pro Femeia au început să strângă darurile de la începutul lunii decembrie. Obișnuite să fie coordonate de președinta organizației, Liliana Iordache, s-au descurcat pentru prima dată fără aceasta, retrasă pentru o vreme din motive de sănătate. „Suntem cam fără mamă”, îmi spune Laura Pascal între două telefoane cu sponsorii ale căror donații sunt pe drum.
Cele câteva dintre ele care au venit să împacheteze cadourile își amintesc cum a început totul. Era prin 2003. Liliana Iordache și Livia Popescu obținuseră o donație de la un brand de haine – Seroussi. Cui să le ofere? Croielile elegante nu s-ar fi potrivit oricui. Atunci s-au întâlnit cu Aura Corbeanu, vicepreşedinte executiv UNITER, propunând să ofere acele haine în dar actorilor bătrâni, obișnuiți să poarte, de-a lungul vieții, o astfel de vestimentație. De atunci, deși sponsorii s-au mai schimbat, ele au rămas alături de UNITER la fiecare sfârșit de an, transformând gestul de a dărui în tradiție.
„Până acum doi ani, am avut serbări aici, la restaurantul de jos de la UNITER, îi aduceam pe cei transportabili”, își amintește Livia Popescu, una dintre primele membre ale organizației. Ca și anul trecut, nici acum nu va avea loc o astfel de serbare, din motive de spațiu, însă toate speră ca sala aceea din incinta UNITER, care le găzduia evenimentele, să se redeschidă în 2017 și să se vadă din nou înconjurate de artiști tineri, care fac spectacol pentru cei dinaintea lor, și de artiștii-seniori care se reîntâlnesc astfel transformând acea zi într-o sărbătoare memorabilă. Doamnele din fața mea nu uită momentele artistice pregătite de aceștia, nici cum i-au privit de atâtea ori dansând pe cei care bătrânețea încă îi mai lăsa să danseze sau cântând unii alături de alții și povestindu-și viețile. Asemenea întâmplări nu se uită.
An de an, cu excepția a doi ani care au coincis cu apogeul crizei financiare, aceste femei și-au unit forțele pentru artiștii pe care toți îi admirau cândva. Și-au împărțit rolurile pentru a ajuta cât mai eficient, au contactat sponsori, au donat chiar ele sume de bani, au lucrat strâns cu UNITER, astfel încât ceea ce dăruiau să fie exact ceea ce beneficiarii gestului lor și-ar fi dorit. Și an de an, în ziua în care se strângeau pentru împachetarea darurilor ningea. „Chiar vorbeam cu Liliana că, de când facem noi asta, mereu în ziua aceea a nins; și a nins și aseară”, zice zâmbind Livia.
Și tot în fiecare an, numărul actorilor ajutați astfel scade. Mulți dintre ei se duc și nu se mai întorc niciodată. Le privesc pe femeile acestea desfăcând sacoșe supradimensionate cu motive de Crăciun și așezându-le pe parchetul încăperii, cărând apoi pungi mari de detergent lângă aceste sacoșe, în care introduc rând pe rând pachete de biscuiți, cozonaci, sticle de vin, paste de dinți, șampoane profesionale, bomboane de pom, cutii de ceai, pachete de cafea și câte și mai câte. Și privindu-le simți nevoia să te implici la rândul tău, iei câteva obiecte și le pui în sacoșe, te gândești la bucuria actorului care va deschide ușa casei sale ziua următoare și le va primi. Și apoi nu poți să nu te întrebi pentru câți dintre acești actori e poate singurul dar primit de sărbători și pentru câți dintre ei e, poate, ultimul.
„Ce mi-a plăcut mie, care lucrez în presă și sunt obișnuită cu cererile brand-urilor care când dau ceva vor să aibă vizibilitate, aici nu a pus nimeni problema așa.” Simona Calancea, jurnalist și membră Pro Femeia.
Darurile de acum au fost mai greu de strâns, parcă, decât în alți ani. Au fost mai puțini sponsori, mai degrabă s-au strâns bani, iar Laura Pascal s-a oferit voluntar să meargă în hipermarket și să cumpere cadouri. Azi, 14 decembrie, în timp ce eu scriu aceste rânduri, mașinile UNITER au început deja să le împartă actorilor darurile astfel pregătite. Cele care oferă nu îi vor vedea nici de această dată pe cei 43 de beneficiari ai gestului lor, dar fără îndoială că se vor gândi unii la alții.
Din casele lor, actorii își vor aduce pesemne aminte de femeile care îi întâmpinau la serbările de la UNITER oferindu-le o bucurie la fiecare sfârșit de an. Ele sunt oameni obișnuiți și vin, mai ales, din sfera afacerilor. Unele dintre ele se cunosc încă din anii ’90, au lucrat împreună, au fost prietene, s-au ajutat la necazuri, iar când a apărut organizația fiecare a atras alte și alte prietene. Niciuna dintre cele prezente nu poate spune exact câte sunt acum. Poate 12, poate 15. Cine sunt în viața de zi cu zi cele prezente azi? Livia Popescu lucrează în distribuție, Laura Pascal face cercetare de piață, Luminița Băltărețu este psiholog și proprietara unui salon de înfrumusețare, Simona Calancea este ziaristă. Fiecare dintre ele are copii, iar Livia și Luminița povestesc apoi râzând și despre nepoți. Vin, totuși, din domenii diferite, dar cât ți se par de asemănătoare ascultându-le cum vorbesc. În vocile lor, se citește bunătatea. Își recunosc emoția pe care o resimt pregătind darurile, la fel cum altădată le emoționau până la lacrimi acele serbări, acele întâlniri anuale.
„Eu am prins ultima serbare și m-a impresionat până la lacrimi să văd că veneau cu hainele bune, și străluceau, și mă gândeam la bunica mea care, dacă nu ar fi fost părinții mei să o ajute, nu s-ar fi descurcat”, spune Simona Calancea, cea mai nouă membră Pro Femeia, care adaugă și cât de mult i-a plăcut să vadă că încă mai există gesturi caritabile, precum acesta, ai căror autori nu au nevoie de niciun fel de mediatizare.
Le întreb ce și-ar dori pentru la anul. Livia ar vrea să reia serbările pentru actorii-seniori, Luminița – să fie sănătoase și să participe cât mai multe dintre ele, căci înțelegi că ceea ce le împiedică să fie mereu toate sunt, mai ales, problemele de sănătate, iar Simonei i-ar plăcea să vadă că nu mai e nevoie de gestul lor, că ceva se va schimba și actorii-seniori, ei și cei care au muncit o viață, vor avea în sfârșit tot ce le trebuie. Cum asta sună mai degrabă ca o iluzie, mijlocul lui decembrie viitor le găsi, cel mai sigur, în aceeași clădire din strada George Enescu, pregătind daruri. Sponsorii lor din acest an au fost: Londa Professional, Nutrivita, Eisberg, Baristo.
