de Andrei Crăciun luni, 4 martie 2019
ACTORUL RECOMANDĂ:
În ce spectacole joci în această stagiune?
„Cei doi tineri din Verona”, în regia lui Vlad Trifaș, la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești; „Vicleniile lui Scapin”, regia Vlad Trifaș, la Teatrul „George Ciprian” din Buzău; „Arsenic și dantelă veche”, la Teatrelli, în regia lui Șerban Puiu; „Capcană pentru un bărbat căsătorit”, la Teatrul Elisabeta, regia Șerban Puiu; „România dodoloață”, regia Radu Gabriel, la Teatrul Ion Creangă. Iar in spații mai mult sau mai puțin independente, joc în „Buzunarul cu pâine”, în regia lui Alex Bogdan, și în „Filarmonica de comedie”, în regia lui Radu Gabriel.
Un spectacol pe care îl recomanzi (deși nu joci în el).
Spectacolele după piesa „Regele moare” de Eugen Ionescu, de la Teatrul de Animație Țăndărică și Teatrul Național din București.
Un actor tânăr din țara noastră, care îți place…
Șerban Gomoi.
O actriță tânără de la noi, care îți place.
Ana Udroiu.
Un regizor tânăr de urmărit, din România.
Vlad Cristache.
Un motiv pentru care să meargă spectatorii la teatru.
Pentru că la teatru niște oameni pun în mișcare un întreg mecanism de iluzii doar pentru ei, pentru spectatori.
CELE MAI…
Cel mai bun sfat primit până acum.
Să am stomacul tare.
Cea mai neobișnuită întâmplare trăită pe scenă…
Presupun că nu e un lucru obișnuit ca la o premieră să deschizi o ușă invers și s-o blochezi, nu?
Cel mai provocator spectacol de până acum pentru tine.
„Cei doi tineri din Verona”, pentru că Shakespeare a închipuit bufonului Launce o partitură excepțională.
Cel mai dificil moment din viața ta în teatru.
A fost după ce am terminat facultatea și, nu știu cum am reușit, dar totul s-a transformat într-un haos de nedescris, pe care nu am știut cum să-l controlez. Cel mai dificil pentru un actor e să nu joace.
Cel mai bun lucru care ți s-a întâmplat de când ești actor.
Am avut norocul să întâlnesc mereu oameni de la care să pot învăța. În fiecare spectacol în care am jucat am avut parteneri care să facă din parcursul nostru scenic o experiență personală pe care merită să ți-o amintești și la care să-ți dorești să mai revii.
Cea mai interesantă întâlnire pe care ai avut-o până acum în teatru; de ce aceea?
Sunt multe. Îmi place meseria mea și pentru că ai șansa să te întâlnești cu oamenii pe care îi respecți. Aș da exemplul doamnei Alexandrina Halic, în persoana căreia am regăsit cu totul acea noblețe sufletească pe care doar i-o intuiam în copilărie, când îi ascultam poveștile, dar și un respect față de meserie care parcă te trage, blând, de urechi.
„Am avut norocul să întâlnesc mereu oameni de la care să pot învăța. În fiecare spectacol în care am jucat am avut parteneri care să facă din parcursul nostru scenic o experiență personală pe care merită să ți-o amintești și la care să-ți dorești să mai revii.”
Ștefan Pavel, actor
Foto: Adi Bulboacă, Maria Ștefănescu
