de Andrei Crăciun vineri, 22 iunie 2018
Dragă Mihaela Velicu, ne îndreptăm iată către finalul unei noi stagiuni în teatrul nostru, românesc. Cu ce rămâneți dumneavoastră personal după această stagiune? V-a fost bine pe unde ați jucat? Pe unde ați jucat? Ce ați învățat? Cum a fost întâlnirea cu publicul?
De obicei m-apucă panica la final de stagiune. Oare e finalul final? Dar mă uit în urmă și mulțumesc Universului că am avut două premiere foarte importante pentru mine. Una dintre ele se joacă la Teatrul Metropolis și anume: Pentru o mai bună înțelegere, scris și regizat de Mimi Brănescu. Este și marea mea întâlnire de anul ăsta, care m-a învățat că nu e nevoie să fiu altcineva decât sunt. Și-apoi a urmat Milina aduce primăvara, un spectacol de copii pe care-l joc la Apolo 111. Este scris și regizat de Antoaneta Zaharia, actriță talentată și hărăzită și la scris. Veniți și vedeți că mare nevoie avem de public!
Fericire. Care a fost cel mai fericit moment pentru dumneavoastră în decursul stagiunii peste care cade, iată, acum cortina? De ce tocmai acela?
Am avut un moment de trezire. Mă preocupam de un rol și nu înțelegeam de ce nu-mi “iese”. Până când am auzit vorbele “te preocupi în general”. Grav era că nu-mi dădeam seama. Revenirea aia, atenția, declick-ul ăla m-au satisfăcut la fel de tare pe cât m-au durut.
Vacanța de vară. Există anxietate în privința vacanței de vară pentru tânărul actor freelancer (neangajat într-un teatru de stat)? Cum întâmpinați vacanța de vară? O petreceți?
E ciudat pentru mine conceptul ăsta de vacanță. Pentru mine, vacanța de vară e un pic forțată de împrejurări (se închid teatrele, se termină stagiunea etc.) și, ca orice lucru forțat, nu îți pică mereu foarte bine. Pauze am tot avut de-a lungul anului între proiecte și atunci mă odihnesc în felul meu. Simpla prezență a întrebării “există anxietate în privința vacanței de vară a tânărului actor freelancer?” îmi dublează orice urmă de anxietate pe care o pot avea.
Toamnă. Ce planuri există pentru la toamnă? Unde vă vom vedea, se pregătește, poate, și ceva nou? Dacă da, ce, de când, cum?
Se pregătește Ziua când a fugit soarele de Stephen King, în regia lui Iris Spiridon, la Apollo 111. Abia aștept!
Știu că sunteți și o spectatoare de teatru. Ați remarcat colegi, vreți să nominalizați pe cineva în mod deosebit pentru prestațiile din această stagiune? La cine să fim atenți de la toamnă încolo?
Mi-a plăcut Apa vie, de la Teatrul Mic. E un spectacol care mi-a servit o lume nouă. Poate o lume a unei minți de azi. Mi-ar plăcea ca tinerii regizori să fie mai sprijiniți, atât creativ, cât și financiar.
„E ciudat pentru mine conceptul ăsta de vacanță. Pentru mine, vacanța de vară e un pic forțată de împrejurări și, ca orice lucru forțat, nu îți pică mereu foarte bine.”
Mihaela Velicu, actriță
Foto: Simion Buia / RomanianActors.com