de Andrei Crăciun marţi, 29 ianuarie 2019
ACTORUL RECOMANDĂ:
În ce spectacole joci în această stagiune?
Joc în Totul în grădină, regia Victor Ioan Frunză, la Teatrul de Comedie, și în Improvizație la Alma, regia Andreea Ciocîrlan, la Teatrul Național București. De asemenea, în zona teatrului independent, joc în Procesul lui David M. Golan, Cui i-e frică de Mitică sau Atenție, se taie apa! și Cai putere, regia ultimelor trei fiind semnată de Matei Lucaci-Grunberg.
Un spectacol pe care îl recomanzi (deși nu joci în el).
Recomand cu căldură Zbor deasupra unui cuib de cuci, regia Victor Ioan Frunză.
Un actor tânăr din țara noastră, care îți place…
Adrian Nicolae și Andrei Huțuleac conduc liniștiți în topul preferințelor mele. Și dacă nu pot alege doi, atunci îl trec din oficiu pe Alex Bogdan.
O actriță tânără de la noi, care îți place.
Pentru că-i bun și pe travesti, aș putea să spun din nou Alex Bogdan, dar mă voi opri la Cosmina Olariu. Deșteaptă, talentată și muncitoare.
Un regizor tânăr de urmărit, din România.
Vlad Cristache.
Un motiv pentru care să meargă spectatorii la teatru.
La teatru nu vii ca să râzi, nici ca să plângi, nici ca să uiți ce știi, nici ca să uiți de tine, nici ca să te înalți, nici ca să te lași vrăjit și nici ca să te identifici. La teatru vii ca să-nveți. Asta spunea Eugène Ionesco, iar eu sunt de acord.
CELE MAI…
Cel mai bun sfat primit în carieră?
„Du-te mult!”
Cea mai neobișnuită întâmplare trăită pe scenă…
Adesea uit că sunt pe scenă. O întâmplare neobișnuit de plăcută.
Cel mai provocator spectacol de până acum pentru tine?
Fiecare spectacol în care joc îmi este necesar atât uman, cât și profesional, și tocmai din acest motiv reprezintă o provocare în sine pentru mine.
Cel mai dificil moment din viața ta în teatru.
În anul I de facultate, mai exact prima zi de lucru la clasă pe un text. Veneam după nouă ani de presă sportivă și, deși simțeam chemarea către teatru, nu știam dacă voi face față sau nu. Deși a fost cea mai dificilă zi, a fost, în același timp, determinantă pentru cariera mea. Fără să am în acea clipă vreo prestație notabilă, am știut în sinea mea că asta voi face toată viața.
Cel mai bun lucru care ți s-a întâmplat de când ești actor.
În anul III, la finalul unui spectacol de licență a venit la cabină un băiețel de 5-6 ani să mă strângă în brațe. Deși jucam un personaj negativ, acest copil mi-a spus că eu sunt super-eroul lui. Învățasem să-mi iubesc personajul, însă cel mic mă descoperise pe mine, omul, dincolo de ”carcasa” rolului. Este fascinant cum caracterul actorului se dezvăluie prin modul în care acesta interpretează rolul.
Cea mai interesantă întâlnire pe care ai avut-o până acum în teatru; de ce aceea?
Teatrul cu toate bifurcațiile și laturile sale adună sub același acoperiș oameni fascinanți. Oameni în continuă expansiune sau mai simplu spus: oameni infiniți. De aceea orice întâlnire poate fi cel puțin interesantă.
„În anul III, la finalul unui spectacol de licență a venit la cabină cu băiețel de 5-6 ani să mă strângă în brațe. Deși jucam un personaj negativ, acest copil mi-a spus că eu sunt super-eroul lui. Învățasem să-mi iubesc personajul, însă cel mic mă descoperise pe mine, omul, dincolo de carcasa rolului.”
Kostas Mincu, actor
Foto: Adriana Grand
