IN MEMORIAM VALERIU MOISESCU. (1 aprilie 1932 – 20 octombrie 2016)

Regizorul care a creat la superlativ... „Creaţia nu cunoaşte superlativul, deoarece fiind prin definiţie unică, nu îngăduie nici unul dintre gradele de comparaţie. Însăşi noţiunea de creaţie, reprezintă un superlativ”, se confesa Valeriu Moisescu în Persistenţa memoriei, apărută la Editura Fundaţiei Culturale „Camil Petrescu” în 2007.

IN MEMORIAM  VALERIU MOISESCU.  (1 aprilie 1932 – 20 octombrie 2016)

Valeriu Moisescu face parte din promoţia de aur a teatrului românesc, cea care a absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1956. După absolvirea facultăţii a montat la majoritatea teatrelor din Bucureşti şi din ţară,  cu actori care i-au fost şi mari prieteni: Mihai Paladescu, Ştefan Bănica, Ion Marinescu, Toma Caragiu, Gina Patrichi.

Cei 25 de ani de teatru au însemnat viaţa domnului Valeriu Moisescu. Dar marea lui vocaţie a fost ceea de pedagog. Cu stilul său stilat şi flexibil a format generaţii întregi de artişti. Îşi îndruma studenţii în stil aforistic spunându-le: „un spectacol de teatru ar trebui să aibă imprevizibilul unui meci de tenis”.

Sau: „De vreţi succes neapărat / Asigurat şi garantat / Decât comedioare sau chiar drame

Mai bine v-apucaţi de epigrame”.

Pentru toate acestea şi pentru cele peste 120 de spectacole pe care le-a realizat – multe dintre ele repere ale spectacologiei româneşti – a fost distins în 1998 cu premiul UNITER pentru întreaga activitate.

Pentru cei care doresc să aducă un ultim omagiu, corpul neînsufleţit va fi depus astăzi, 21 octombrie la capela Cimitirului Bellu Ortodox.

Înmormântarea va avea loc Duminică, 23 octombrie ora 14.00.

Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace!

UNITER

21 octombrie 2016