de Andrei Crăciun miercuri, 16 decembrie 2015
Pro Femeia este o asociație informală. N-au acte la mână, căci nu despre asta e vorba. Sunt doamne și domnișoare, femei divorțate, femei măritate, mame bunici (există o doamnă care se recomandă domnișoară și bunică în același timp – căci e posibil, da) – nu sunt multe. Sunt mai puține de o duzină.
Iar aceste femei fac minuni – de un deceniu deja (cu o pauză de doi ani, la apogeul crizei financiare) – pentru artiștii-seniori care se află în grija UNITER.
Ele își folosesc relațiile, dau telefoane, apelează la sponsori, cumpără singure cadouri, iar acestea ajung la artiștii veterani de care UNITER s-a angajat să aibă grijă, și are. Totul se desfășoară sub cupola acestor cuvinte ale părintelui Nicolae Steinhardt: “Dăruind vei dobândi”.
Este miercuri, 16 decembrie, la amiază. A început să ningă în București. Mă îndrept către sediul UNITER, să le cunosc pe aceste femei care și-au luat o zi liberă ca să dobândească dăruind. Mă întâmpină Liliana Iordache. Domnia sa este mama-fondatoare a asociației. Constată că ninge de fiecare dată când pregătesc dumnealor cadourile.
Acum zece ani a bătut singură la porțile UNITER ca să-și ofere ajutorul. S-a întâlnit cu Aura Corbeanu, directorul excutiv. “Ne-am văzut, ne-am plăcut”. Restul e istorie recentă.
Dar de unde a aflat doamna Iordache de artiștii care, ajunși la vârste venerabile, au atâta nevoie de dragostea celorlalți? A aflat de unde se aflau înainte veștile: dintr-un ziar. Erau nume mari pe lista acelor artiști – mulți, artiști ai poporului, era și Georgeta Mihăilescu-Brăila, soția lui Ștefan Mihăilescu-Brăila. Erau foarte mulți care între timp s-au stins. Astăzi vor primi cadourile Pro Femeia doar patruzeci și cinci de artiști. În 2005 erau peste optzeci.
Acum, Liliana Iordache lucrează la un ONG dedicat educației. Acum zece ani lucra în comerțul exterior. Și-a strâns prietenele la birou și le-a rugat să i se alăture, fiindcă vrea să îi ajute pe artiștii care le-au adus cândva atâta bucurie. Toate aceste femei sunt legate de iubirea de teatru, fie el și radiofonic.
Și nu, nu resursele financiare le caracterizează pe aceste femei. Au și bani, dar și mai mult au suflet. Uneori donează, dar de cele mai multe ori doar intermediază legătura cu sponsori. Iar sponsorii – dintre cei mai diverși, cofetării, brutării, lanțuri de restaurante, ba chiar și trusturi media – sunt prompți în a fi mai buni, așa cum se întâmplă îndeobște în decembrie. Și sunt firme care nu vor publicitate în trena acestor gesturi. Totul rămâne la acel nivel primar, de prea multe ori uitat, al omeniei.
„Nu suport să aud expresia oameni frumoși. Mi se pare că e folosită în exces. Dar dacă ar trebui să o folosesc, cu siguranță se aplică doamnelor din această încăpere.”
Simona Calancea, ziaristă
Ceremonia de înmânare a cadourilor avea – traditional – loc în cadrul unei serbări. Veneau cântăreți, veneau actori mai tineri. În acest an, însă, din pricina unor renovări, nu au mai avut o sală pentru spectacol, așa că artiștii-seniori vor primi cadourile acasă. Era frumos acest tablou cu artiști oferindu-le o bucurie celor dinaintea lor.
Nouă femei ajunseseră la UNITER la ora prânzului: Liliana Iordache, Ioana Lucescu (lucrează în comunicare), Luminița Băltărețu (este psiholog, dar lucrează și în industria de frumusețe), Victoria Evi (are o pensiune la Horezu: La Conac), Laura Pascal (antreprenoare), Roxana Barbeli (are o cofetărie care – pentru asta putem garanta – oferă un cozonac divin), Geta Mușat (o moașă foarte modernă, acum activă în lumea ONG-urilor, de asemenea), Livia Popescu (antreprenoare și ea) și ziarista Simona Calancea. Sunt aici – cu zece zile înainte de Crăciun – și împachetează cadouri.
Bucuria lor, îmi mărturisesc, e poate chiar mai mare decât a celor care vor primi aceste daruri. Manipulează nonșalant smartphone-urile, îmi arată poze cu copiii, cu nepoții, cu cățeii, cu pisicile, femeile sunt fermecătoare, au umor, râd – “nu suntem niște babe care n-au ce face acasă și își fac de lucru pe aici”. Vorbim despre zodii. Predomină “Berbecul”, trebuie să știți.
Ele sunt femei care iubesc să ajute, pur și simplu le place filantropia. Ajută și copii bolnavi (la Oncologie, la Fundeni) și bolnavi incurabil (la Hospice – Casa Speranței) și bătrâni singuri. E de-ajuns să le vezi. Părintele Steinhardt a avut dreptate: dăruind au dobândit.
“E creștinesc ce facem noi, oricât de demonetizat a ajuns astăzi acest cuvânt”
Liliana Iordache, “mamă-fondatoare” a “Pro Femeia”
